Acasă Coronavirus Top 10 fapte interesante despre carantină

Top 10 fapte interesante despre carantină

Practica carantinei s-a schimbat de-a lungul secolelor. Cu toate acestea, conceptul de protejare a sănătății publice prin restricționarea circulației celor care pot avea boli grave rămâne neschimbat.

Deși a fi în carantină este de obicei neplăcut, nu te poți consola decât înainte. Istoria cunoaște o mulțime de fapte interesante legate de carantină, după care măsurile moderne pot părea cea mai fragedă preocupare pentru populație.

10. Carantina și Hipocrate

af3xzlujIdeea izolării bolnavilor este foarte veche. Hipocrate (460-370 î.Hr.), cunoscut ca tatăl medicinei moderne, a discutat conceptul de carantină în lucrarea sa de trei volume despre epidemii.

Acest lucru este deosebit de interesant atunci când considerați că, chiar și pe vremea lui Hipocrate, a existat o teorie conform căreia boala se răspândește din miasme. Medicii credeau că miasmele erau un aer neplăcut care provenea din putrezirea materiei organice din pământ.

9. Etimologia cuvântului „carantină”

rpxpdpwjCuvântul „carantină” a fost folosit pentru prima dată în anii 1660 și descrie „perioada în care o navă suspectată de purtarea bolii este izolată”. Carantina nu este un cuvânt inventat, ci un cuvânt împrumutat care a apărut din termenul italian quaranta giorni, care înseamnă literalmente „patruzeci de zile”.

8. Carantina are un steag

35qcvdcj

Steagul negru și galben, numit și „Yellow Jack”, este semnalul internațional de carantină.

Un astfel de steag a fost arborat pe o navă care a ajuns în port cu mulți bolnavi la bord. Astfel, autoritățile locale ar putea afla despre izbucnirea bolii și pot lua imediat măsurile necesare.

După ce autoritățile locale au stabilit că problemele de sănătate ale navei au fost rezolvate și interdicția de carantină a fost ridicată, pe navă a arborat un steag galben.

7. Carantina ca politică

qire15nvQuaranta giorni este o politică venețiană adoptată pentru prima dată în 1377 pentru a proteja Veneția de una dintre cele mai grave pandemii din istoria omenirii.

Orașul portuar Adriatic Ragusa (actualul Dubrovnik) a fost primul care a adoptat legislație care impune ca toate navele care sosesc și caravanele comerciale să fie puse în carantină pentru a verifica infecția.

Inițial, Marele Consiliu de la Veneția a decretat ca călătorii din zonele infectate cu ciumă să rămână izolate timp de 30 de zile. Această perioadă a fost prelungită ulterior la 40 de zile. În a 41-a zi, o comisie medicală s-a îmbarcat pe navă, care a decis dacă nava poate merge în port.

Unii istorici consideră decretul de carantină din Ragusa una dintre cele mai înalte realizări ale medicinei medievale. Ordinând izolarea marinarilor și comercianților sănătoși timp de 30 de zile, oficialii venețieni au demonstrat o înțelegere remarcabilă a perioadei de incubație. Este posibil ca noii veniți să nu fi avut simptome de ciumă, dar au fost izolați suficient de mult timp pentru a stabili dacă într-adevăr nu erau bolnavi.

În 1403, Veneția a înființat prima stație de carantină navală din lume, sau lazaretto, pe insula bisericii Santa Maria di Nazareth. Numele „Lazaretto” era în cinstea cerșetorului Lazăr, hramul leproșilor din catolicism. Mai târziu, toate spitalele de carantină fondate de venețieni în Europa au fost numite „infirmerie”.

6. Valoarea carantinei de 40 de zile

ziwuitjpEste posibil ca oficialii de la Veneția să fi comandat o carantină de 40 de zile, deoarece acest număr avea o mare semnificație simbolică și religioasă pentru creștinii medievali. Când Dumnezeu a provocat Potopul, a plouat 40 de zile și 40 de nopți, iar Iisus a postit în deșert 40 de zile.

Chiar înainte de apariția ciumei, conceptul biblic al unei perioade de 40 de zile de curățare a fost adoptat de îngrijirea sănătății. De exemplu, după naștere, mama a trebuit să se odihnească 40 de zile.

5. Principiile de bază ale carantinei sunt enumerate în Biblie

nfnu52vvLevitic oferă îndrumări cu privire la modul de a face față cu „necurații” sau cu leproșii. Oricine a dezvoltat ulcere albe pe piele a trebuit să contacteze imediat preotul, care a izolat pacientul timp de șapte zile.

  • „În a șaptea zi, preotul îl va examina și, dacă ulcerul rămâne în formă și ulcerul nu se răspândește pe piele, atunci preotul trebuie să-l închidă încă șapte zile”.
  • „În a șaptea zi, preotul îl va examina din nou și, dacă ulcerul este mai puțin vizibil și ulcerul nu s-a răspândit pe piele, atunci preotul trebuie să-l declare curat: acestea sunt licheni și să-l lase să-și spele hainele și să fie curat”.
  • „Dacă lichenii încep să se răspândească pe piele, după ce a venit la preot pentru curățenie, atunci el trebuie să apară din nou preotului”.
  • „Preotul, văzând că lichenii se răspândesc pe piele, îl va declara necurat: este lepră”. - Levitic 13: 5-8

Persoanelor declarate „necurate” li s-a ordonat să trăiască separat, locuința lor trebuia să fie în afara taberei.

4. Astronauții „Apollo 11” se aflau în carantină pentru a preveni „embrionii lunari”

2qbigdr1Revenirea triumfătoare a misiunii Apollo 11 a reprezentat, de asemenea, o amenințare serioasă. Agenția spațială NASA nu ar putea fi sigură că particulele de praf sau microorganismele potențiale de pe Lună ar fi sigure pentru pământeni.

Este de la sine înțeles că eliberarea accidentală a ciumei lunare ar putea șterge toată publicitatea bună generată de aterizarea lunară americană. Pentru orice eventualitate, NASA a decis să stabilească o carantină de trei săptămâni pentru echipajul Apollo 11.

Cu toate acestea, în acest timp, ei nu au mers în gol, ci au scris rapoarte, au luat interviuri și au fost supuși unor examinări medicale regulate. Cu toate acestea, în astronauți nu s-au găsit „embrioni lunari”, iar în seara de 10 august 1969 au fost trimiși acasă. Dar eșantioanele de sol lunar trebuiau să rămână în carantină mult mai mult - pentru o perioadă de 50 până la 80 de zile.

3. „Maria tifoidă” și carantina ei de-a lungul vieții

3rp41epgPoate cel mai faimos exemplu de carantină din istoria americană, care opune libertățile civile umane împotriva protecției publice, este povestea lui Mary Mallon, mai cunoscută sub numele de „Maria tifoidă”.

Prima purtătoare asimptomatică a febrei tifoide din Statele Unite, nu s-a simțit niciodată rău, dar a răspândit cu toate acestea boala printre familiile înstărite în care a lucrat ca bucătar.

Oficialii au pus-o în carantină pe Mary pe insula North Brother din New York. Eliberată trei ani mai târziu, ea a promis sub jurământ că nu va găti pentru nimeni altcineva. Cu toate acestea, Mary și-a încălcat promisiunea și a continuat să răspândească boala, așa că a fost returnată la North Brother, unde femeia a rămas izolată pentru tot restul vieții. În același timp, „Typhoid Mary” a fost o celebritate locală și chiar a acordat interviuri jurnaliștilor. Dar niciunul dintre ei nu a acceptat nici măcar un pahar cu apă din mâinile ei.

2. Carantina este pentru cei săraci, iar cei bogați pot rămâne acasă

r12zhxeiÎn 1916, când o epidemie de poliomielită a lovit newyorkezii, autoritățile au început separarea forțată a copiilor de părinți și punerea lor în carantină.

Cu toate acestea, părinții bogați și-ar putea ține copiii bolnavi acasă dacă le-ar putea oferi o cameră separată și îngrijiri medicale.Până în noiembrie, epidemia trecuse, dar nu înainte de a muri mai mult de 2.300 de oameni, în special tineri.

1. Carantină pentru fetele cu virtute ușoară

utws4s22Un alt fapt interesant despre carantină este asociat cu perioada primului război mondial. În acest timp, autoritățile americane au pus în carantină (sau, cu alte cuvinte, închis) peste 30.000 de prostituate, în încercarea de a reduce răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Istoricul Allan Brandt a numit efortul „cel mai concertat atac asupra libertăților civile în numele sănătății publice din istoria americană”.

Preotesei iubite plătite au avut voie să părăsească carantina odată ce s-a confirmat că nu mai au STD.

Lasa un comentariu

Introduceți comentariul dvs.
te rog scrieti numele

itop.techinfus.com/ro/

Tehnică

Sport

Natură